Desi devastat de razboi si de haosul economic, Vietnam trebuie in cele din urma sa iasa la liman, ca un participant de seama la progresul Asiei de Sud-Est. Teritoriul sau vast, de 330 000 de km2 (mult mai mare ca al Italiei sau al Marii Britanii) este populat de 75 de milioane de locuitori harnici, cumpatati, relativ bine educati. Se afla pe locul treisprezece in randul celor mai populate tari din lume. Zonele cu o populatie densa din Delta Raului Rosu, la nord si Delta Mekong, la sud, se afla la o distanta de 1 500 km departare una de alta si sunt despartite printr-o stramtoare formata din teren muntos unde este dificil sa obtii ceva in afara de lucrurile de baza necesare traiului; mobilitatea este minima, iar engleza se vorbeste rareori. De-a lungul secolelor au existat doua Vietnamuri diferite. Colonizarea tarii de catre chinezi, in perioada 208 i.Hr.939 d.Hr. a lasat in urma sa un subsistem yang neoconfucianist, care s-a pastrat pana in ziua de azi in partea de nord. Sudul mai nonconformist, preocupat de comert a fost intotdeauna bastionul reactiei yin sate mai deschise, o mai mare toleranta fata de initiativele individuale si heterodoxia culturala. Conceptul yang si-a pus adanc amprenta asupra traditiilor vietnameze stravechi, impunand confucianismul, ordinea si disciplina, dominatia masculina, prosperitatea de rand, reproducerea uniformitatii. Conceptul yin se afla in opozitie directa: taoismul, budismul si catolicismul erau mai liberale, sustineau mai degraba libertatea decat disciplina excesiva, drepturile individuale impotriva colectivismului, diversitatea impotriva uniformizarii si promovarea femeilor in functii influente ale societatii. Lupta dintre yin si yang a inceput o data cu inflorirea budismului si infiintarea unei universitati nationale (1076) si s-a purtat cu pasiune, in secolul al XIX-lea, intre functionarimea tarii, organizata in jurul sistemului "satului inchis" (usor de controlat), pe de o parte si o grupare formata din scriitori, intelectuali, femei, calugari budisti, profesori si asa-numitii intreprinzatori, pe de alta. Incepand din anul 1932, Vietnamul s-a straduit, cu luciditate si energie, sa-si creeze o identitate moderna viabila. In prima parte a secolului al XX-lea am asistat la un caz extrem de conflict social pentru reglarea termostatului yin-yang; este usor sa uitam ca razboiul din Vietnam a fost in principal o lupta a vietnamezilor intre ei. Vietnamul a pierdut teren, din punct de vedere economic si politic, din cauza celor 30 de ani de razboi si a luptelor purtate cu francezii. Vecinii sai au facut progrese importante in acest rastimp. Fostul premier, Van Linh, este considerat un Gorbaciov al Vietnamului, insa democratia nu a dus-o niciodata bine in Vietnam. Astazi, calugarii crestini si budisti se afla in cautarea drepturilor omului si a libertatii de expresie; o clasa de mijloc aflata in ascensiune se afla in cautarea libertatilor politice; o clasa a intreprinzatorilor (in special in sud) urmareste accelerarea reformelor economice. In prezent, vietnamezii incearca sa-si rezolve problemele urmand mai degraba modelul chinezilor decat pe cel al rusilor si anume liberalizarea economiei cat mai repede posibil si incurajarea investitiilor, mentinand, in acelasi timp, un control politic strict (comunism).
Cultura, Valorile
Lista urmatoare de valori si conceptii fundamentale este un factor comun al conceptiilor din nord si sud (aflate inca intr-un proces de adaptare):
Concepte; Stilul de conducere si statutul
Potrivit principiilor confucianiste, exista o traditie a conducerii colective. Liderii de astazi trebuie sa se fi remarcat in razboi si sa adere la gandirea socialista. Societatea vietnameza straveche era organizata pe baza unei ierarhii feudale. şefii de trib civili, religiosi si militari erau adesea mari proprietari de pamant si stapani de iobagi. Puterea era ereditara. O personalitate de tip shogun era, de obicei, conducatoare.
Spatiul si timpul
Vietnamezii apartin unei societati profilate pe grup, fiind obisnuiti sa traiasca si sa lucreze unii in apropierea celorlalti. Delta Fluviului Rosu (Hong Ha), cu peste zece milioane de locuitori, este una dintre zonele cu cea mai mare densitate a populatiei din lume. Cu toate acestea, vietnamezii nu sunt tactili. Perspectiva lor asupra timpului, in esenta una asiatica si ciclica, a fost supusa unor influente franceze si americane, prin urmare tendintele de a lasa pe maine ale filipinezilor si indonezienilor nu reprezinta o problema atat de mare in Vietnam.
Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizare a limbii
Influenta franceza este usor de observat. Expresia fetei este mult mai evidenta decat, de pilda, in Japonia, Coreea sau China si pot fi remarcate unele reminiscente ale gesticii franceze. In dispute se poate face apel la factorii emotionali. O buna educatie si procentul ridicat al alfabetizarii ii fac pe oameni sa aiba incredere in comunicare. Exista o puternica traditie literara, mai ales in ceea ce priveste poezia. Cei din sud sunt mai deschisi si mai sinceri decat multi asiatici (in mod cert datorita relatiilor indelungate cu americanii).
Obiceiul de a asculta
Vietnamezii sunt niste buni ascultatori si pretind de la vorbitori sa se exprime clar si logic. Sunt foarte versati in dezbaterile in stil francez.
Comportamentul la intalniri si negocieri
In esenta, stilul lor este o combinatie intre rationalitatea francezilor si tenacitatea vietnamezilor. Desi in general sunt politicosi, la negocieri sunt prudenti si nu prea lasa de la ei. Vietnamezii nu se incred de la inceput in chinezi, japonezi si occidentali, fiind suspiciosi fata de toata lumea. Destinderea actuala a relatiilor ostile intretinute cu americanii se datoreaza faptului ca ei vad in SUA o contrapondere politica pentru China, precum si o contrapondere economica pentru Japonia. Ei se arata deschisi fata de tarile membre ale ASEAN (Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est) din aceleasi motive. Luarea deciziilor se face pe baza de consens. Considerentele politice (socialiste) au dominat pana acum afacerile, insa procesul doi moi (de renovare) a avut o contributie insemnata la liberalizarea economiei si indulcirea atitudinilor. Idealurile de egalitate au fost abandonate. Diferentele salariale s-au marit considerabil. Cu toate acestea, potrivit majoritatii normelor, sistemul administrativ continua sa fie complicat si corupt.
Maniere si tabuuri
Traditia straveche a respectului fata de cei in varsta se reflecta la nivel de conducere. Traditiile (in special in zona rurala si montana) totemele, animismul, tatuajele, mestecarea frunzelor de betel si a nucilor rosii (un soi de drog) si innegrirea dintilor nu se prea aplica in viata citadina moderna, insa indica afinitatile culturale ale vietnamezilor cu khmerii si melano-indonezienii si accentueaza faptul ca in cultura lor nu exista influente chineze. Muzica si teatrul de papusi acvatic reprezinta puternice elemente folclorice. Disensiunile politice sunt, desigur, tabu.
Cum sa te intelegi cu vietnamezii
Priviti totul prin prisma vietnamezilor nesfarsitele lor lupte impotriva "invadatorilor" chinezi, francezi si americani; datoria lor de a opune rezistenta; problemele avute in mainile khmerilor rosii; actualele lor probleme economice. Probabil ca pentru asiatici ei sunt usor de abordat, dar sa nu uitam ca au unele caracteristici occidentale, printre care rationalitatea si emotivitatea franceza, precum si nonconformismul american ocazional. Respectul de sine si pierderea reputatiei ii preocupa intens. Nu negociaza de pe o pozitie avantajoasa, dar sunt foarte mandri si nu vor sa fie umiliti. Veteranii lor merita tot respectul cuvenit si oricum, in prezent, se afla la conducere. Dovedesc o mare tenacitate si cand este cazul sa renunte la ceva o fac impotriva vointei lor. In fata lor trebuie sa pareti intotdeauna corecti.