Tuesday, 19 Mar 2024, 04:03:50

Welcome Guest | RSS
Atlas InfoNet
MainRegistrationLogin
Site menu

Login



Oamenii:

    Islanda a fost colonizata acum mai bine de 1100 de ani de catre norvegieni si de catre oamenii din coloniile vikinge din Insulele Britanice. Unii dintre acesti colonistii s-au casatorit cu celti, iar altii aveau sclavi celti. Astazi islandezii seamana cu oamenii din nordul Norvegiei, din Irlanda si din nordul Scotiei. Ca si predecesorii lor, aproape toti islandezii locuiesc pe tarm sau in apropierea lui. Islandezii nu au nume de familie. Au un prenume, de exemplu Asgeir sau Inga, si un al doilea nume care combina numele tatalui si -son pentru un barbat sau -dottir pentru o femeie. Pentru ca nu au nume de familie, toti islandezii se adreseaza unii altora cu prenumele. Deasemenea, pentru ca nu exista nume de familie, o femeie nu-si schimba numele atunci cand se casatoreste. Atat de multi islandezi au acelasi nume incat in cartea de telefoane pe langa nume si adresa se mai gaseste si ocupatia.


Limba:

    Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava, islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti sau poezii scrise in secolele XII-XIII. Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau suedeza

Viata de zi cu zi:

    Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca.
    Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate. Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile.


   Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii cumpara - de la masini pana la hartie - provine din import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti lucreaza. Inainte de casatorie, multe cupluri tinere traiesc impreuna in casa parintilor. Pot sa stea chiar mai multi ani pana stranga bani pentru a-si cumpara un apartament sau o casa. In tot acest timp pot avea unul sau mai multi copii.

Mai mult de 60% din copii sunt nascuti inainte ca parintii lor sa se casatoreasca. Majoritatea cuplurilor se casatoresc numai dupa ce pot sa se intretina singuri. Unele combina casatoria lor cu botezul copiilor lor in aceeasi ceremonie.

Religia:




Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda).

Educatie:



Conform legii, copiii inte 7 si 15 ani trebuie sa mearga la scoala, cu exceptia celor care locuiesc in zonele foarte putin populate. In zonele rurale copii merg la scoala cu autobuzele sau merg la internate. In unele zone izolate profesori merg de la o ferma la alta, stand mai multe saptamani pentru a preda copiilor de acolo. Dupa sase ani de scoala primara si alti trei de gimnaziu, copiii pot merge la liceu pentru patru ani. Toti absolventii de liceu studiaza cel putin cinci limbi.

Universitatea Islandei se afla in Reykjavik.

Timp liber:



    Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima . Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche.

Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica.

Teritoriul si clima:


   Majoritatea Islandei este un mare podis, dar de-a lungul tarmului gasim campie. Teritoriul acesta de campie este singura zona in care se poate locui. Pamantul este acoperit de iarba aici, iar oamenii pot creste animale si pot cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa tarmul de sud si de vest al Islandei, incalzind campiile si pastrand porturile fara gheata tot timpul anului. Verile sunt blande iar iernile sunt racoroase. In Reykjavik temperaturile medii sunt 11 grade Celsius in iulie si -1 grad Celsius in ianuarie.


   Podisul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente aici. Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan Hekla , care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand o noua insula numita Surtsey .    In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar . Cei 5.300 de locuitori ai orasului au fost nevoiti sa-si paraseasca in toiul noptii casele.

   Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer.


A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar, Vatnaj"kull , situat in sud-est, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri si Osafj"rdur . Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn situat in sud-vest.


    In unele regiuni glaciale ploua cam 457 centrimetri pe an. Apa de ploaie si cea provenita de la ghetarii topiti formeaza rauri repezi si niste cascade minunate. Cel mai lung rau, Thjcrsa , are 241 km si se situeaza in sudul Islandei. Hidrocentrale s-au construit pe raurile Laxa si Sog , care sunt foarte rapide. Cele mai frumoase cascade din Islanda sunt Gullfoss in sud si Dettifoss in nord.

Calendar
«  March 2024  »
SuMoTuWeThFrSa
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Polls
Rate my site
Total of answers: 39


Copyright MyCorp © 2024Make a free website with uCoz