In secolul al XIX-lea, Asia de Sud-Est a fost supusa unui vast proces de colonizare, insa un stat din aceasta zona a reusit sa-si pastreze independenta. Este vorba de Thailanda, cunoscuta candva in Occident sub numele de Siam. Thai inseamna "liber", asa incat Thailanda este "Tinutul celor liberi", cunoscuta si ca "Tinutul zambetelor" si "Tinutul robelor galbene". Ultima denumire descrie cu claritate religia predominanta a poporului thailandez. Thailanda a rezistat cu succes colonizarii intr-o perioada in care vecinii sai, Cambodgia, Laos, Birmania, Malaysia si tarile aflate in imediata apropiere, Vietnam, China, Indonezia si Filipine erau exploatate in diverse moduri de guvernele britanice, franceze, americane si spaniole. Sansele ca Thailanda sa nu poata evita intrarea in sfera de interes britanica sau franceza au fost foarte mari, insa mai multi factori au contribuit la pastrarea suveranitatii acesteia. Thailanda s-a dovedit a fi in realitate o nuca greu de spart. Un popor de luptatori plini de succes, ea a detinut controlul neintrerupt asupra propriului teritoriu incepand din 1238, cand thailandezii s-au revoltat impotriva khmerilor, ale caror traditii le impartaseau si au intemeiat Regatul Suhothai in partea central-nordica a tarii. Relativ numerosi in decursul urmatorilor 600 de ani, thailandezii nu au fost o prada usoara pentru nici o putere, dominandu-si de fapt vecinii in aceasta perioada. Ei aveau si avantajul teritorial de a nu se invecina cu vreunul dintre colosii din apropiere India sau China in care influenta britanica era puternica. Din punct de vedere geografic, state mai slabe, precum Laos, Cambodgia, Birmania si fosta Malaya sunt pe post de tampon. Faptul ca la vest de ei se afla colonialistii britanici, iar la est, rivalii lor, francezii, le-a oferit ocazia de a le atata una impotriva celeilalte, iar in cele din urma au incheiat tratate cu ambele puteri europene. Nu i-au neglijat nici pe americani: primul vas american a ajuns in Thailanda in 1821; in 1833, a fost semnat, la Bangkok, Tratatul de Prietenie si Relatii Comerciale Thailandezo-American, iar in anii care au urmat, regele Mongkut a corespondat cu trei presedinti americani, printre care si Abraham Lincoln. Bunele relatii cu SUA s-au pastrat si in secolul al XX-lea, SUA fiind cea mai mare piata de exporturi a Thailandei. Perspicacitatea diplomatiei thailandeze, spiritul lor extrem de independent si importanta primordiala a religiei lor budismul sunt principalii factori care diferentiaza cultura thailandeza de celelalte state din Asia de Sud-Est. Thailanda este cel mai mare exportator de cauciuc din lume si, aproape in fiecare an, de orez. Textilele sunt acum unul dintre principalele articole de export, iar tara este si un important exportator de produse mai sofisticate, cum ar fi hard-discuri pentru calculatoare, microrulmenti cu bile de precizie si circuite integrate.

Cultura, Religia

Din totalul populatiei de 60 de milioane de locuitori, 95% s-au declarat budisti, in general adepti ai budismului theravada. Aproximativ 4% sunt budisti. In Thailanda, Laos, Cambodgia si Vietnam, budismul theravada este cea mai importanta religie. Acesta este diferit de budismul mahayana, practicat in China, Coreea, Japonia si in regiunea Hanoi din Vietnam, care are o lunga istorie a influentei chineze. Budismul theravada este mai influent, mai semnificativ si deosebit de vizibil in existenta oamenilor de rand fata de
varianta mahayana, care este adesea impletita cu doctrinele confucianiste rigide. In decursul istoriei thailandeze seculare, educatia, considerata elementul-cheie al sigurantei si dezvoltarii nationale, s-a aflat exclusiv in mainile calugarilor budisti. Alfabetul thailandez a fost inventat de regele Ramkhamhaeng (avea nevoie de unul!) in secolul al XIII-lea. Manastirile budiste (numite wats) au infiintat scoli pe domeniile lor, iar calugarii, pe langa indatoririle lor religioase, le predau tinerilor localnici cititul, scrisul, aritmetica, precum si alte materii. In prezent exista peste 30 000 de temple raspandite pe teritoriul celor 73 de provincii thailandeze. In Thailanda moderna scolile sunt de stat, insa multe dintre ele se gasesc inca in incinta manastirilor. Pentru a intelege importanta wat-ului si a popularitatii budismului in influentarea gandirii thailandeze este necesar sa intelegem caracterul multifunctional al manastirilor si cat de folositoare le sunt oameniilor de rand. Familiile din zonele rurale se simt adesea in nesiguranta la gandul de a-si tine bunurile de valoare in casa, prin urmare il roaga pe staret sa le depoziteze la manastire. Wat-ul nu este numai "seiful" satenilor, ci si un depozit pentru documente sau artefacte cu o semnificatie istorica. Numeroase reprezentari ale lui Buddha sunt si ele pastrate aici si folosite pentru venerarea publica sau ca obiecte de meditatie. Calatorii pot fi gazduiti peste noapte la manastiri, mai ales cand vin la diverse festivaluri; copiii trimisi la scoala in Bangkok le pot folosi pe post de camine, dat fiind ca parintii lor fac tot felul de donatii. Baietii locuiesc la calugari si ii ajuta la treburile zilnice, ca: spalat, curatenie si transportarea recipientelor cu alimente. De asemenea, ei se initiaza in tainele religiei budiste. Functiile statului (alegeri, recrutari) se exercita in cadrul manastirilor; unele servesc drept clinici.

Valorile, Concepte Stilul de conducere

In 1257, regatul Suhothai a adoptat sistemul paternalist de guvernare. Regele, bucurandu-se de suveranitate absoluta, putea, asemenea unui tata, sa aiba grija de supusii sai si sa se intereseze personal de bunastarea lor. Sistemul khmer avea la baza conceptul Dreptului Divin (asemanator celui din Anglia). Lovitura de stat fara varsare de sange din 1932, care a dus la trecerea Thailandei de la monarhia absoluta la cea constitutionala, nu a modificat prea mult acest privilegiu. In prezent, puterea regelui este data de popor, el este seful statului si al fortelor armate si sustinatorul budismul si al tuturor celorlalte religii. In Thailanda, autoritatea si puterea sunt asociate in mod firesc conditiei umane. Detinatorul puterii a acumulat unele merite in vietile anterioare. Cel mai bun conducator este cel care isi intelege cel mai bine supusii.

Statutul

Exista o linie clara de comanda: regele, aristocratia, oficialii guvernamentali, preotii, doctorii, profesorii, oamenii de afaceri, alte categorii. Armata, desi are o oarecare influenta, se afla intotdeauna in umbra. Ierarhia este un lucru bun, iar subordonatii sunt multumiti de conditia lor sociala. Exista o anumita mobilitate sociala, insa nu incercati sa va opuneti sistemului.

Spatiul

Thailandezii considera ca natura este benefica si frumoasa si nu vad nici un motiv real de a o schimba. Acest fapt diminueaza tendinta spre industrializare, desi aceasta s-a produs inevitabil, in spiritul dezvoltarii regionale si al investitiilor interne substantiale.

Timpul

Budistii au o conceptie ciclica asupra timpului. Zilele si anotimpurile se succed in acelasi ritm ca si regii si guvernele. Ocaziile si optiunile se repeta si se multiplica fara a tine cont de nerabdarea unora de a profita de ele. Valorificarea timpului nu echivaleaza cu castigarea existentei. Succesul depinde mai mult de noroc, decat de timpul afectat unei activitati. Thailandezilor nu le plac termenele.

Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii

Persoanele care isi pastreaza calmul sunt respectate. Moderatia budista. Cand sunteti furiosi, apelati la o metoda subtila de razbunare. Evitati adevarurile care deranjeaza. Amintiti numai 20% dintre problemele voastre personale. Cosmetica sociala (a crea imaginea cuiva) este vitala. Ipocrizia nu este intotdeauna o trasatura negativa. Glumele (in mare parte jocuri de cuvinte) sunt uzuale. Situatiile tragice sunt camuflate de zambete.

Tipul de ascultatori

Docili, supusi. Reactii slabe, numai daca li se solicita. Discutiile sensibile trebuie sa fie initiate de la varf.

Comportamentul la intalniri si negocieri

Budismul descurajeaza competitia. Prin urmare, thailandezii nu sunt foarte ambitiosi, refuzand sa faca schimbari. O munca usoara platita multumitor este mai buna decat o munca grea platita bine. Autoritatea este respectata cand este prezenta, insa adesea ignorata in absenta. Ritmul de lucru creste sau scade in functie de prezenta sefului. Discutarea problemelor este binevenita, insa deciziile (si vina) sunt puse pe seama superiorilor. Problemele sociale se discuta in timpul programului de lucru, iar afacerile, dupa program, daca au intervenit probleme sociale. Pentru a promova se aplica sistemul patronajului. Deciziile sunt adesea ambigue, astfel ca nimeni nu este pus in situatii stanjenitoare. Negocierile nu trebuie grabite: la inceput se recomanda trei sau patru zile de stabilire a relatiilor. La miezul afacerii se ajunge lent si concentric. Chicotelile sunt un semn ca vor cere (sau vor tainui ca li s-au facut) favoruri.

Maniere si tabuuri

Ciocnirile frontale trebuie evitate cu orice pret. Asigurati-va ca nimeni nu va fi pus intr-o situatie delicata. Socializarea include invitatii la masa, spectacole de teatru si muzica, kick-boxing, mersul la plaja, badminton. Atentie la respectarea ierarhiei in societate si in afaceri. Superiorii sunt considerati de necontestat, insa in general acestia se straduiesc sa se inteleaga cu subordonatii.

Cum sa te intelegi cu thailandezii

Este bine sa stiti cate ceva despre istoria thailandeza. Insistati pe ideea independentei lor. Fiti sociabili. Nu-i grabiti. Invatati notiunile de baza ale budismului. Retineti ca la ei timpul este ciclic. Respectati monarhia. Imbracati-va ingrijit.