Atlas InfoNet - Triunghiul Bermudelor Part. 2
Saturday, 10 Dec 2016, 01:08:38

Welcome Guest | RSS
Atlas InfoNet
MainRegistrationLogin
Site menu

Login



Triiunghiul Bermudelor - Introducere
Triunghiul Bermudelor - Part. 1
Triunghiul Bermudelor - Part. 3


    Începe acum asa-numita perioada moderna'' a misterioaselor disparitii din Triunghiul Bermudelor si din alte parti ale lumii. Ea debuteaza cu celebrul ,,Zbor nr. 19'' din ziua de 5 decembrie 1945, la ora 14: 00 (ora locala), cinci avioane de tipul ,,Grumman Avengers - TBM'' (VEZI FOTO) decolau de la baza militara americana Fort Lauderdale din Florida. Echipajele lor, compuse din piloti cu mare experienta, având fiecare între 6 si 12 ani de practica aviatica, erau înzestrate ca barci pneumatice si centuri de salvare. Era vorba de un zbor obisnuit de patrulare: 250 km spre est, 60 spre nord si întoarcerea la baza.

http://www.wirrawayaviationmuseum.com/images/large/mml_vtb/vtb_mml_02.jpg

     
La ora 15: 15 turnul de control a receptionat primul apel al patrulei: pilotii trebuiau sa primeasca instructiuni pentru aterizare. Contrar oricarei asteptari, pilotii au denuntat ca se afla în dificultate si ca nu mai vad pamântul. Cererea turnului de control a fost perfect logica: era nevoie de coordonatele pozitiei avioanelor. Nici unul dintre comandantii echipajelor nu a reusit sa-si determine pozitia, iar la indicatia controlorului de trafic aerian de a se îndrepta spre est, pilotii au afirmat ca nu stiu în ce parte se gaseste acest punct cardinal. Chiar daca o furtuna magnetica ar fi bântuit în regiune, pilotii s-ar fi putut lipsi de busole si orienta dupa soare. Dar, din motive ramase de neînteles pentru cei ramasi la sol, pilotii nu mai vedeau soarele. Câteva vreme, personalul din turnul de control a putut urmari discutiile purtate prin radio între avioanele aflate deasupra oceanului: echipajele pareau cuprinse de panica. La ora 16:00 comandantul patrulei si-a predat functia unui alt pilot.
La ora 16:25, noul comandant a restabilit legatura cu aeroportul: Nu suntem în stare sa ne determinam pozitia. Cred ca ne aflam la 360 km nord-est de baza. Nu va luati dupa mine. Mi se pare ca''. În acel moment legatura s-a întrerupt si nu a mai putut fi restabilita niciodata ! Imediat, baza aeriana a intrat în alarma. La orele 16:30 marele hidroavion ,,Martin Mariner'' a decolat cu un echipaj de 13 oameni si cu un echipament de salvare pentru orice situatie. În tot acest timp, turnul de control continua sa încerce sa intre în legatura cu avioanele pierdute pentru a le anunta sosirea ajutorului. La ora 16:55 turnul de control a cerut coordonatele avionului de salvare. Nici un raspuns! Nimeni nu a înteles ce se întâmplase.
Baza de la Fort Lauderdale a cerut ajutorul serviciului de salvare din Miami, Florida, de unde a decolat un al avion de salvare care a survolat presupusa zona a accidentului, fa a observa nici o urma a celor sase echipaje pierdute. Toata noaptea, avioane de salvare si nave ale flotei au facut cercetari în speranta ca întunericul va fi strapuns de o racheta semnalizatoare lansata de vreunul din presupusii naufragiati. În cursul urmatoarei dimineti s-a declansat una dintre cele mai vaste si intense operatiuni de salvare din istorie: 300 de avioane, 21 de nave si 12 grupe terestre americane au participat la operatiune, ajutate si de navele celei mai apropiate baze britanice. Fiecare metru patrat al oceanului a fost examinat cu amanuntime. Inutil ! Cercetarile au fost extinse asupra întregii zone dintre Florida si Insulele Bermude, precum si asupra unei parti a Golfului Mexic. Nu a fost gasita nici o epava. Responsabilii bazei aeriene erau în plina deruta. În câteva ore, în conditii metereologice ideale si într-o zona relativ restrânsa, sase avioane si zeci de oameni disparusera fara urme. În cazul în care lipsa de combustibili le-ar fi obligat sa amerizeze, avioanele ar fi putut sa se mentina la suprafata destula vreme, pentru a permite trecerea echipajelor în barcile de salvare.

     Experienta a dovedit ca un pilot înzestrat cu echipament de salvare de buna calitate, poate supravietui câteva saptamâni pe mare. Toti pilotii care disparusera îsi efectuasera stagiul de antrenament pentru naufragii si erau echipati cu emitatoare radio. Nimeni nu a transmis nici un S.O.S. Comandantul Bazei Ford Lauderdale a declarat ca patrula de avioane a fost dezorientata de vântul violent; buletinele metereologice au precizat ca în zona respectiva vântul nu a depasit 20 m/sec; e putin probabil ca un astfel de vânt ar fi putut îndeparta avioanele de pe ruta stabilita. Formarea unor trombe ar fi putut provoca o catastrofa, dar ipoteza nu este aplicabila decât unor aparate care zboara foarte jos; patrula se afla însa la o altitudine care o situa în afara oricarui pericol de acest fel.

     În raportul comisiei maritime, care a fost nevoita sa sesizeze oficial cercetarile, se arata: ,,Nu putem aprecia nici macar aproximativ, ce s-a petrecut''. Întâmplarea din decembrie 1945 se situeaza în afara oricarei supozitii admisibile. Fireste disparitia misterioasa a celor cinci Avengers si a avionului Martin Mariner (aparate moderne pentru epoca lor - VEZI FOTO) a trimis în cautarea primelor, a pus atunci - ca si astazi, de astfel - nenumarate semne de întrebare. S-au scurs mai bine de patru decenii si nimeni nu a putut sa le gaseasca înca o rezolvare cât de cât acceptabila.

     Acesta nu înseamna însa ca au lipsit explicatiile ,,specialistilor''. E drept, aceste ,,explicatii'' sunt adeseori într-atât de ridicolem încât nu pot avea decât rolul de a da un motiv în plus de distractie celor care în viitor se vor încumeta sa studieze modul de întelegere a fenomenelor si de a gândi asupra lor ale ,,omului modern'' de la acest final de secol si de mileniu. Sa dam doua exemple în acest sens.

     1) Iata o stire aparuta la începutul lunii martie 1987: Descoperire. În apropriere de Key West în apele Golfului Mexic, ungrup de scafandri au descoperit resturile unui avion de tipul ,,Avengers'' (!) Aparatul construit în urma cu sase decenii, a facut parte dintr-o formatiune de avioane care a decolat în decembrie 1945 de pe aerodromul Fort Lauderdala (!) din Florida într-un zbor de antrenament. Întreaga escadrila a disparut dupa aproape o ora si jumatate de zbor, când turnul de control a pierdut legatura cu aceste aparate. Ultima convorbire consemna defectarea aparaturii de orientare. Un avion trimis special în cautarea escadrilei a disparut si el în mod misterios cu 13 oameni la bord. Epava avionului descoperita de scafandri se afla într-o zona mult îndepartata de locul unde se credea ca ar fi avut loc accidentul si unde au avut loc cercetari. Studierea resturilor aparatului va permite probabil emiterea de noi ipoteze (n.n.: este exact ceea ce lipseste - emiterea de noi ipoteze'') în legatura cu ciudatele disparitii care au avut loc în misteriosul triunghi al Bermudelor''

     Trecând peste faptul ca la vremea respectiva nu au existat numai cinci avioane din tipul respectiv (cele disparute!) ci probabil ceva mai multe si ca deci cel descoperit în golful Mexicului nu e musai sa fie unul din cele ce au intrat în componenta celebrului ,,Zbor nr. 19'', sa mai reamintim si distanta deloc neglijabila - circa 1600 mile marine - între locul presupus al accidentului din decembrie 1945 si locul descoperirii epavei unui avion de tip ,,Avengers'' în 1987 !

   2) Si acum, de pe fundul marii sa ne deplasam în Cosmos, sau mai precis în spatiul circumterestru, unde, de asemenea, se pare ca se afla un avion al ,,Zorului nr. 19''. Un cercetator californian afirma, nici mai mult nici mai putin, ca unul (cel putin unul) din bombardierele disparute în 1945 se afla ,,închistat'' într-un bloc masiv de gheata care se învârte în jurul Terrei la 700 km deasupra solului. Explicatia pe care ,,cercetatorul'' o da acestui fapt este urmatoarea: grenadele anti-submarine lansate de bombardiere în timpul aplicatiei (aflam astfel noutatea ca avioanele se aflau în aplicatii si nu în zbor de rutina, fapt care nu a fost mentionat înca niciodata pâna acum !) au avariat în mod întâmplator una din navele extraterestre parcate, sau ascunse sub apa.

     În momentul când nava s-a ridicat din adâncuri cu enorma rapiditate pentru a evita exploziile grenadelor, s-a produs un vârtej de aer si o tromba gigantica de apa care, întocmai cu un aspirator, au absorbit si azvârlit pe orbita avioanele aflate întâmplator în zona. Evident, californianul are si ,,dovada certa'' care sta la baza afirmatiilor sale. El a observat blocul de gheata respectiv, cu avion cu tot, într-un film documentar video care cuprindea imagini retransmise de misiunea spatiala ,,Apollo 11''. Nu are nici o importanta ca nici unul dintre expertii NASA si nici altcineva nu-I sustine aberatiile; important este ca o noua ,,ipoteza sa-si croiasca fagas în constiinta consumatorului de naivitati. Chiar daca aceasta ipoteza este puerila, absurda sau ridicola.

  Dar sa mergem mai departe. De la acel tragic ,,Zbor nr. 19'' suita disparitiilor din Triunghiul Bermudelor continua într-un ritm accelerat.

     În ianuarie 1947, pe panta ghetarului Tahomsk, la 3500 m altitudine, se prabuseste bimotorul ,,C-46''. Pe capitonajul interior al avionului sunt gasite urme de sânge ca marturii ale îngrozitoarei izbituri. Dar nu au fost asite niciunde trupurile celor 32 de pasageri ai avionului !

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/33/C-46_Commando.jpg/300px-C-46_Commando.jpg


     În 1947, o superfortareata zburatoare S.U.A., dispare cu echipaj cu tot, fara sa lase urme, la 150 km de Bermude.
     La 31 ianuarie 1948, ora 1,00 noaptea, comandantul aeroportului din Bermude a dat alarma. Un avion de tipul Star-Tiger cu 27 de pasageri la bord, care trebuia sa aterizeze în seara precedenta la ora 22: 30, a disparut la nord de Bermude. În ultimul sau mesaj pilotul anunta: ..Sunt pe ruta, 400 mile de Bermude. Timpul este bun, totul este în regula''. Dar avionul nu a mai aterizat niciodata. El s-a volatilizat în noapte pur si simplu. 30 de nave engleze si americane si 14 avioane au încercat în zadar sa descopere o urma a celor disparuti.

     În martie 1948, faimosul jockeu american Al Snyder, pleaca la pescuit la Sandy Key, cu doi prieteni si nu s-a mai întors niciodata. O mie de oameni, o suta de ambarcatiuni, un dirijabil, un elicopter, participa zadarnic la cercetari. S-a promis o prima de 15000 de dolari celui care îl va gasi morti sau vii.

     28 decembrie 1948. În aceea noapte, un avion ,,Douglas-DC 4'' pleaca de la San Juan Puerto Rico, spre Miami, Florida; ajunge la 80 km sud de locul de aterizare si intra în legatura cu turnul de control în momentul în care a vazut luminile insulei Key West.

http://www.edcoatescollection.com/ac3/Airline/TWA%20Douglas%20DC-4-2.jpg

     Avea 23 de pasageri la bord: la ora 4:13, ultimul mesaj afirma: ne apropriem de aeroport. Cerem permisiunea de aterizare''. Câteva secunde mai târziu, legatura radio s-a întrerupt si nimeni n-a aflat niciodata ce s-a întâmplat. Cercetarile facute n-au dat nici un rezultat, desi apele putin adânci în aceasta regiune a tarmului permit o buna vizibilitate a adâncurilor.

     La 17 ianuarie 1949 este rândul unui ,,Ariel'' (similar cu Star-Tiger-ul din ianuarie 1948), care decoleaza din Bermude pentru Kingstone, Jamaica (5 ore si 15 minute de zbor), 40 de minute de la decolare se primea un mesaj: ,,Totul merge bine'', iar dupa aceasta nimic, nimeni nu l-a mai vazut vreodata. S-a facut un efort imens pentru gasirea celui mai mic indiciu: zeci de vapoare si de avioane au brazdat oceanul ,,pieptanându-l'' în lung si-n lat. Totul a fost în zadar, nici cea mai mica urma nu a fost gasita, nici atunci si nici mai târziu !

     În martie 1950, un ,,Globemaster'' întorcându-se în Irlanda, dispare la nord de Triunghi. Nu exista indicatii precise asupra locului exact al acestei disparitii.

     În iulie 1950, cargoul ,,Sandra'' pleaca din Savannah spre Venezuela. Trece prin dreptul lui Jacksonville, Sainte-Augustine, parcurgând o ruta foarte frecventata si nu se mai aude vorbindu-se niciodata de el.

     În 1951, nava de razboi braziliana ,,Sao Paulo'' - ce urma sa fie data la fier vechi - traversa zona Triunghiului, însotita de mai multe remorchere. Într-o dimineata nava nu a mai fost vazuta; ea a disparut brusc, împreuna cu echipajul de supraveghere, format din opt persoane. Navele si avioanele trimise în cercetare au receptionat numai ,,fenomene stranii'', sau contururi întunecate pe suprafata marii''.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/S%C3%A3o_Paulo_1942.jpg

     La începutul lunii februarie 1953, un avion cvadrimotor ,,British York'', cu 6 oameni ai echipajului si 33 de pasageri, dispare la 900 mile nord de triunghi, zburând pe ruta Azore - Gander (Newfoudland). A disparut dupa ce s-a auzit un S.O.S., fara alte explicatii.

     La 31 octombrie 1954, un alt cvadrimotor american de tip ,,Super-Constellation'', având 24 de persoane la bord, între care 4 femei si 5 copii, decoleaza din statul Mariland spre ins. Azore. Avionul era nou-nout, înzestrat cu doua radio-emitatoare puternice si cu diverse materiale de salvare pentru cazul unei amerizari fortate, chiar în mijlocul oceanului în caz de nevoie. Dar dispare si el, de parca s-ar fi dizolvat undeva deasupra Atlanticului. Fara a emite nici un apel de primejdie.

     O statistica a societatii britanice de asigurari Lloyd arata ca între anii 1929 si 1954, marile si oceanele lumii au ,,înghitit'' 222 de vapoare care nici n-au lansat S.O.S.-uri si nici n-au lasat vreo urma. (Aceasta suma nu cuprinde vasele scufundate în timpul celui de-al doilea razboi mondial.)

     În septembrie 1955, iahtul ,,Connemara IV'', gasit abandonat la 400 mile sud-vest de Bermude. Despre ocupantii sai nu s-a mai aflat niciodata nimic.

     La mijlocul lunii aprilie 1956, în zona sud-estica a Triunghiului dispare un ,,Boeing B. 25 Mitchell'' condus de trei piloti cu o îndelungata experienta aviatica.

     La 9 noiembrie 1956, un bombardier al marinei S.U.A., hidroavion de tip ,,Martin P. 5 Marlin'', se volatilizeaza în zona sudica a Triunghiului, împreuna cu cele zece persoane de la bordul sau.

    La 10 ianuarie 1962, un alt avion ,,Boeing KB. 50'' cu noua oameni la bord dispare la scurt timp dupa decolarea sa de pe aeroportul bazei militare aeriene de la Langley, Virginia, S.U.A. În ciuda unei intense actiuni de cautare, desfasurate pe parcursul a sase zile, nu au fost gasite niciodata urmele acestei catastrofe aeriene.

     Februarie 1963. Plecat di Beaumont, Texas, cu destinatia Norfolk, Virginia, uriasul cargou ,,Marine Sulphur Queen'', 150 m lungime cu 39 de oameni la bord dispare dupa ce transmite un mesaj obisnuit din largul Golfului Mexic.

     La începutul lunii iulie a aceluiasi an, pescadorul ,,Sno'Boy'' (19 m lungime, 55 de oameni la bord) dispare în drumul sau de la Kingstone, Jamaica, spre insulele Cay.

     În august 1963, dispare în apele triunghiului vaporul britanic ,,City of Glasgow'', cu toti cei 480 de oameni aflati la bordul sau. Cercetarile intense care s-au declansat nu au adus la descoperirea vreunui indiciu referitor la vapor, pasageri sau cauzele dezastrului.

     La 28 august 1963, doua avioane cisterna ,,Strato-Tanker'' cu patru motoare, de tip KC-135, pleaca din Miami cu un echipaj de 11 oameni, pentru a aproviziona în zbor un grup de bombardiere deasupra Atlanticului. Au fost semnalate la 800 mile nord-est de Miami si la 300 mile vest de Bermude. Apoi disparitie totala în plina zi, sub un cer senin. În urma cautarilor, au fost gasite resturi plutind pe apa, la 400 km sud-est de ins. Bermude. Doua zile mai târziu, asemenea resturi au mai fost gasite la 2500 km departare - ceea ce a exclus ipoteza ciocnirii în aer, emisa initial.

     La 5 iunie 1965. Un avion de tip ,,C 119 Flying Boxcar'' dispare cu zece persoane la bord, în sudul Bahamas-ului, la aproximativ 280 mile de Miami. Operatiunile de cautare au durut 5 zile si s-au soldat cu un insucces total.


     În vara aceluiasi an, nava comerciala ,,El Arish'', 2000 tone, a plecat din New Port, Anglia, spre Alexandria. S-au schimbat cu regularitate radiograme, pâna în momentul când nava a ajuns la 140 mile marine în larg fata de coasta spaniola. Apoi a disparut brusc, fara a I se mai putea gasi vreo urma, desi au fost folosite cele mai moderne mijloace de cautare, inclusiv fotografierea în infrarosu din avion a fundului marin.

     Octombrie 1966. Remorcherul oceanic american ,,Southern Cities'' (19 m lungime) dispare la scurt timp dupa ce a parasit portul Freeport, Texas, S.U.A., în timp ce tracta un slep greu de 65 m lungime. De acesta din urma a fost gasit atârnând un fragment din parâma de tractare. Concluzia anchetatorilor: ,,suntem îndreptatiti a crede ca pierderea remorcherului s-a produs cu atâta rapiditate, încât a facut imposibila emiterea unui S.O.S.

     11 ianuarie 1967. Remorcherul american ,,Gulf Master'', nava moden echipata, a disparut în drumul sau dinspre portul Sechelt, Columbia Britanica, spre Florida, S.U.A.

     Anul 1967 mai aduce si disparitia, lânga Miami, a iahtului de curse ,,Revonco'', lung de 14 m.

     La sfârsitul aceluiasi an, la 22 decembrie, o alta mica ambarcatiune, Witchcraft'', 7 m lungime, dispare cu doi oameni la bord, la numai o mila (1852 m) de tarm, lânga Miami, Florida, S.U.A.

     La începutul anului 1968, submarinul atomic francez ,,Minerve'', dispare în Marea Mediterana cu toti cei 52 de oameni aflati la bordul sau.

     În aceeasi perioada si în acelasi loc, dispare un alt submarin israelian ,,Dakar''.

În luna mai 1968 dispare submarinul atomic american ,,US Scorpion'', cu 90 de oameni în echipaj, în drumul sau dinspre Gibraltar spre S.U.A.

http://www.seadevilssn664.org/images/USS%20Scorpion%20%20Lost%2022%20May%201968%5B1%5D.gif

     Tot în zona Triunghiului dispare si cargoul ,,Ithaca Island'' care transporta grâne, în luna noiembrie 1968, pe ruta Norfolk - Manchester.

     În lunile iunie si iulie 1969, au fost descoperite pe marile si oceanele lumii mai multe ambarcatiuni între 11 si 18 lungime, care pluteau în deriva sau rasturnate, fara ocupanti la bord. Nu s-au putut da explicatii rezonabile nici acestor evenimente.

 În aprilie 1970, dispare în triunghi cargoul ,,Milton Iatrides'' în drumul sau din portul american New Orleans spre Cape Town Africa de Sud.

     În aceleasi an 1970, un alt submarin atomic francez dispare tot în Marea Mediterana, în aproprierea locului unde disparuse ,,Minerve'' în 1968. Nici o explicatie satisfacatoare privind aceasta pierdere.

     Tot în anul 1970, s-a întâmplat un eveniment pe aeroportul din Miami, la care nici cercetatorii, nici specialistii, nici oamenii de stiinta nu au reusit înca sa dea o explicatie satisfacatoare.

     Cursa de pasageri a companiei National Airlines, care, cu 127 de pasageri la bord, se apropria de pista de aterizare, dirijata de turnul de control, din directia nord-est, pe neasteptate a disparut de pe ecranul instalatiei radar. Echipajul avionului n-a raspuns la nici unul din apelurile radio lansate de la sol. Dar, dupa numai 10 minute, totul a reintrat în normal: radarul semnala exact pozitia avionului si nimic n-a mai conturbat aterizarea. Dupa sosirea binevenita, personalul de la sol a asediat cu întrebari pline de griji pe membrii echipajului aterizat. Raspunsurile însa au fost surprinzatoare: cei de pe avion, fara exceptie, au afirmat în mod hotarât ca, dupa cunostinta lor, cu ei nu s-a întâmplat nimic deosebit ! ,,Omule - explica unul dintre angajatii turnului de control, pilotului - dar voi, timp de 10 minute, pur si simplu nu ati existat !''. Nimeni nu a înteles ce s-a întâmplat, dar adevarata surpriza abia urma: pe avion, toate ceasurile, fara exceptie, indicau cu 10 minute mai putin decât timpul adevarat. Aceasta, cu atât mai surprinzator, cu cât, cu numai 20 de minute înaintea disparitiei, echipajul avionului a confruntat timpul cu turnul de control, neconstatându-se nici o deviere la sol sau în aer.

     În perioada anilor 1960-1970, numarul navelor maritime disparute în întreaga lume a fost de 71 (însumând 88980 tone). La bordul lor se aflau 1034 persoane, din care 1021 mateloti, 10 femei si 3 copii. Dintre toti acestia nu se mai stie absolut nimic. Aceasta este constatarea la care a ajuns reporterul Philip Jordan de la ziarul londonez ,,Daily Mail'', în urma unei anchete pe cont propriu facuta în arhivele aceleasi societati de asigurari Lloyd.

     La 26 aprilie 1971, a fost gasita la 10 mile de Canalul Panama, vasul de transport portughez ,,Angosh'', cu instalatia radar si aparatura radio distruse. Din echipajul de 24 de persoane n-a mai ramas nici unul.

     LA 25 martie 1973, cargoul norvegian ,,Anita'' (162 m lungime) a fost dat disparut în drumul sau din portul Norfolk, S.U.A., spre Hamburg, R.F. Germania.

La începutul lunii aprilie 1974, un vas pentru explorari petroliere având 16 oameni la bord, dispare definitiv într-o zona aflata între Scotia si insulele Orkney, dupa ce a dat alarma - în mod inexplicabil - cu mare întârziere.

     În acelasi an, la sfârsitul lunii mai, în Marea Caraibilor, vasul ,,Niagara'' sufera o avarie din cauze înca neelucidate. Nici un supravietuitor.

     În iulie 1975, în fata coastelor braziliene a fost descoperit un vas parasit, 165 t., aflat în deriva. Se parea ca la bord s-a dat o lupta, aparatul de emisie receptie fiind scos din functiune. Nu a fost gasita nici o urma din cei aproximativ 30 de oameni aflati initial la bord.

     În aceeasi vara, celebrul oceanograf francez Jacques Cousteau, pregateste o serie de scufundari în regiunea arhipelagului Bahamas si a litoralului american, spre a stabili ,,locurile periculoase'' spre navigatie.

     Câteva luni mai târziu, în decembrie 1975, într-o zona cuprinsa între Filipine si Japonia (despre aceasta zona), vom mai vorbi în ultima parte a acestui material), giganticul vas norvegian ,,Berge Bergesen D.Y.'' se volatilizeaza subit, desi conditiile atmosferice în regiunea respectiva au fost normale.

     Februarie 1976. La peste 700 km vest de insulele canare, este gasita coca rasturnata a unui trimaran, ,,Tripla Arrow''. Nici un semn de viata în aproprierea epavei. Ea apartinuse lui Brian Cooke, 54 de ani, director de banca din marea Britanie, care plecase la 5 decembrie 1975 din portul Plymouth, într-o încercare de traversare solitara a Atlanticului.

     La 5 iunie 1976 se da startul într-una dintre cele mai celebre competitii a curajului: cursa anuala de traversare solitara a OceanuluiAtlantic. Un numar de 7 dintre competitori nu vor ajunge niciodata la destinatie, urma lor pierzându-se definitiv. Printre ei, cunoscutul Mike Flanagan, a carui ambarcatiune a fost descoperita fara ocupant.


     În iulie 1976, Institutul pentru Economia Marina din Bremen, R.F.G., anunta ca în ultimii 4 ani (1971-1975), din cele 754 de nave avariate din diferite motive pe marile si oceanele lumii (ciocniri, scufundari, incendii, furtuni etc.), un numar de 12 sunt socotite ca fiind disparute în conditii misterioase.

     În a doua jumatate a lunii august 1976, alte doua disparitii. Prima: un avion având la bord 56 de persoane, dispare în Ecuador, între Quito si Cuenca, deasupra localitatii Ambrato. A doua: un grup de 12 excursionisti pleaca cu o barca spre insula Bonaventura, de la gurile fluviului Saint-laurent, Canada. Dupa 48 de ore, ambarcatiunea a fost gasita la 3 mile de tarm, ocupantii fiind dati disparuti.

   La mijlocul lui octombrie 1976, nava panameza ,,Sylvia L. Ossa'' dispare în acelasi Triunghi al Bermudelor. Vasul avea o lungime de 200 m si un echipaj de 37 de persoane la bord. Nu s-au putut gasi nici cadavre, nici supravietuitori.

     Numai în luna decembrie 1976, s-au scufundat în
aproprierea coastelor estice ale Statelor Unite un numar de 11 petroliere.
Ultimul este ,,Chester A. Poling'', despre al carui echipaj nu s-a putut afla
nimic.

     Ultima disparitie a acelui an 1976 are loc la 29 decembrie. Un avion ,,Jumbo Star 310'' cu 176 de oameni la bord, s-a volatilizat fara urma în zona nordica a Triunghiului.

Sa vedem acum ce s-a mai întâmplat în ultimul deceniu:

     În ianuarie 1978, un avion de pasageri al companiei ,,Braniff Airlines'' efectua un zbor obisnuit pe ruta New York - Panama, pe care o parcurge zilnic. La scurt timp dupa intrarea într-o zona de turbulenta, situata în zona faimosului Triunghi al Bermudelor, avionul a scapat de sub control intrând într-un picaj de cca. 3000. Deoarece atât echipajul cât si pasagerii prezentau contuzii, pilotii - care au reusit sa redreseze avionul în ultimul moment, evitînd astfel o catastrofa de proportii - au hotarît aterizarea de urgenta pe aeroportul de la Miami. Desi s-a deschis o ancheta amanuntita asupra acestui accident curios, rezultatele ei nu au fost date niciodata publicitatii.

     La sfârsitul aceluiasi luni, un alt avion de pasageri ,,Boeing-727'', având la bord 110 persoane, aflându-se în zbor deasupra Oceanului Atlantic pe ruta Ford Laudedale, Florida - Newark, New Jersey, are o pana de curent care dureaza aproximativ un minut. Toate cele trei turbine ale aparatului se blocheaza si el pierde aproape 4000 m din altitudine. Pilotii hotarîse revenirea urgenta pe aeroportul din Florida.

     În martie 1978, avionul american ,,Ka-6'' cu doi oameni la bord efectua un zbor de antrenament în acelasi triunghi al Bermudelor. Abia patruns în aceasta zona,
avionul nu a mai raspuns chemarilor turnului de control. El a fost dat disparut, iar cercetarile întreprinse în cautarea lui nu au dus la nici un rezultat.

     Începând cu ultima decada a aceluiasi luni martie, satelitul meterologic vest-european ,,Meteosat'', tine sub stricta supraveghere zona nordica a Oceanului Atlantic, retransmitând zilnic unui centru de calcul din orasul vest-german Darmstadt, date culese din nava franceza ,,Henri Poicare'' privind temperatura apei si a aerului, curentii marini si atmosferici si în general starea vremii. Acest experiment efectuat pentru a demonstra utilitatea legaturilor automate cu navele oceanice, realizate prin satelit, avea sa dureze pâna în luna iulie a aceluiasi an.

Triiunghiul Bermudelor - Introducere
Triunghiul Bermudelor - Part. 1
Triunghiul Bermudelor - Part. 3













Calendar
«  December 2016  »
SuMoTuWeThFrSa
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Polls
Rate my site
Total of answers: 38


Copyright MyCorp © 2016Make a free website with uCoz