Atlas InfoNet - PARTEA I-a
Saturday, 10 Dec 2016, 10:46:51

Welcome Guest | RSS
Atlas InfoNet
MainRegistrationLogin
Site menu

Login



Majoritatea islandezilor locuiesc in orasele situate pe tarm. Multi dintre ei isi castiga existenta din mare, fie pescuind, fie lucrand in fabricile de procesare a pestelui. Aproape intregul export al tarii este reprezentat de peste sau produse din peste. Islanda a fost colonizata incepand din 870 d.Chr. de catre norvegieni si de vikingi din insulele britanice. Norvegia a preluat controlul asupra Islandei in 1262. Dupa 1380 Islada a trecut sub controlul Danemarcei. La sfarsitul secolului XIX guvernul islandez a preluat controlul asupra afacerilor interne. In 1918, Islanda a devenit un regat cu guvernare proprie unindu-se cu Danemarca. In 1944 Islanda a dobandit independenta deplina. Numele sau oficial este insula Lydveldid (Republica Islanda). Reykjavik, capitala tarii, este cel mai mare oras cu o populatie de 87.000 de persoane.


Pe scurt despre Islanda:
-Capitala: Reykjavik.

-Limba oficiala: Islandeza.

-Denumirea oficiala: Lydveldid (Republica Islanda).

-Constitutia: Republica din 1944 (Presedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar GRIMSSON).
-Populatia: estimata in 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru patrat, distributie: 91% urbana, 9% rurala.

-Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul ( Althing ) cu 63 de membri alesi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independentei cu 21 de membri). Toti cetatenii islandezi care au implinit 18 ani pot vota.

-Suprafata: 103.000 km patrati. Cea mai mare distanta: de la est la vest 483 km, de la nord la sud: 306 km.

-Lungimea coastei: 2.000 km.

-Altitudinea maxima: Hvannadalshnukur , 2.119 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii.
-Moneda: krona
-Produse de baza: agricultura - fan pentru animale, oi. Pescuitul - cod, hering, macrou. Produse industriale - aluminiu, ciment, imbracaminte, echipament electric, fertilizatori, produse semipreparate, tiparirea si legatoria de carti.

-Atractii turistice "fierbinti":
Reykjavik: Capitala Islandei avand o populatie de 100.000. Cel mai curat oras din lume cu peste 50 de muzee si galerii, doua teatre, orchestra simfonica si mai mult de 100 de restaurante pentru gurmanzi.


Geysir: Marele Geysir a dat numele tuturor geyserelor. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri. Gullfoss : "Cascadele aurii"...Cascada Niagara a Islandei...cea mai mare cascada din Europa. Skaftafell : Skaftafell este cel mai mare si cel mai frumos parc islandez in care se afla " Vatnaj kull ", cel mai mare ghetar din Europa. Akureyri : Cel mai mare oras din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume. Sn'fellsj kull : Un vulcan ce are in varf un ghetar, situat in penisnsula Sn'fellsnes . De aici Jules Verne si-a inceput "Calatoria spre centrul Pamantului" Acest tip de izvoare poarta numele de gheizere. Au apa intermitenta si se caracterizeaza prin tasnirea unei coloane de apa calda si de vapori. Numele acestor izvoare provine de la regiunea Geyser, din Islanda, unde se gasesc in numar foarte mare. Ele au fost studiate pentru prima data tot in Islanda, fiind legate de aceasta regiune cu activitate vulcanica.



Dupa felul cum au fost descrise de unii cercetatori islandezi, americani si rusi, gheizerele prezinta o structura interna ce se aseamana cu cea a unui vulcan. Ele sunt alcatuite dintr-un con si un mic crater, pe care islandezii il numesc de fapt bazin, rezervor sau cuveta, deoarece, dupa incetarea izbucnirii apei, locul asa-zisului crater este umplut cu apa fierbinte. Craterul sau bazinul este legat de un canal ce poate avea un diametru de cativa metri. Apa fierbinte si sub presiune circula prin acest canal aflat in interiorul scoartei terestre.

Se presupune ca apa gheizerelor este de origine vadoasa, adica rezultata din ploile si zapezile ce patrund prin fisuri in rocile vulcanice, precum si de origine juvenila (interna), rezultata din condensarea vaporilor proveniti din degazeificarea magmelor. Temperatura foarte ridicata a apei este datorata unei surse de magma topita aflata la mare adancime.


In Islanda, izvorul cel mai cunoscut este "Marele Geyser". El arunca o coloana de apa fierbinte (80-82oC) pana la inaltimea de 30 m, pe o durata de 10-15 minute. Activitatea de tasnire a gheizerului se reia dupa 25-30 de ore. Punctul de tasnire constituie gura canalului, care are un diametru de 3m. El se continua in exterior cu un mic crater (rezervor), care este inconjurat de un con al gheizerului, format din concretiunide siliciu. Rezervorul are un diametru de 18 m si o adacime de cativa metri(3-4m). Dupa ce tasnirea inceteaza, rezervorul se umplecu apa fierbinte (80oC). La adancimea de 10-12 m, in canalul gheizerului, apa are o temperatura de 121oC.



Ea nu atinge limita de fierbere, deoarece se gaseste la o presiune mai mare de 2 atmosfere. Cand incepe sa fiarba, apa este expulzata din canalul gheizerului sub forma unei coloane de vapori si apa. Apa calda a gheizerului contine cantitai insemnate deoxizi de siliciu. Acestia se depun in partile laterale ale craterului (rezervorului), dand nastere unui con. Substantele solide care formeaza conul poarta numele de gheizerite

Gheizerele se intalnesc si in alte regiuni ale Gobului, legate tot de prezenta reliefului vulcanic.

Le gasim in Noua Zeelanda (insula de nord), unde, intre anii 1899 si 1904, a functionat cel mai mare gheizer din lume, numit "Naumangu", care arunca o coloana de 800m3 la o inaltime de 457m. Gheizere de dimendiuni mai mici se afla in insula Djawa, in Tibet (Xizang), la 4700m, si in S.U.A., in parcul apa Yellowstone, unde apar numeroase gheizere, dintre care "Geyserul Geant" este cel mai mare, intrucat proiecteaza o coloana de apa si de vapori de 40 m inaltime si cu o temperatura de 94,8oC.


De asemenea, in peninsula Kamciatka, pe vaile Geysernaia si Chumnaia, se insira un numar de 34 de gheizere mari si peste 100 mici. La unul dintre gheizerele mai mici s-au observat si fazele prin care trece izvorul pana tasneste in atmosfera. In starea de repaus, el sta umplut cu apa calda (80oC); dupa o perioada de cateva ore, incepe sa se ridice de la suprafata apei un mic nor de vapori. Apoi, dupa o durata fosrte scurta de timp (5-10 minute), apa din rezervor incepe sa se agite, apar rapid bule mari de aer care, incetul cu incetul, fac ca apa sa clocoteasca. Stropii fierbinti de apa se ridica pana la 2 m inaltime, pentru ca intr-o faza foarte apropiata gheizerul sa erupa sub forma unei coloane inalte de 15-20 m. Perioada de eruptie dureaza 5-10 minute.

Gheizerele concentreaza o mare cantitate de energie termica, utilizata in unele regiuni (Islanda, Noua Zeelanda) la incalzirea locuintelor, a serelor legumicole si floricole, etc.

Calendar
«  December 2016  »
SuMoTuWeThFrSa
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Polls
Rate my site
Total of answers: 38


Copyright MyCorp © 2016Make a free website with uCoz